Printre aburii de ceață rece, lăsați odată cu apusul soarelui în zilele tot mai scurte de toamnă nouă, îmi zăresc gândurile cum iau formă, cum devin ființe care mă fac să recunosc ce nu sunt pregătită să recunosc.
Aud cum îmi șoptesc, cum mă provoacă să le ascult numai pe ele și să ignor orice ar avea, fie și cea mai mică urmă de rațiune.
Gândurile mele iau forma ta, îți imită vocea ce atât de mult o iubesc și copiază atât de fidel îmbrățișarea ta încât, pentru o clipă uit că nu ești lângă mine, și întind brațele să te cuprind și eu, să simt mai aproape căldura ta și să-mi desfăt nările cu parfumul de pe gâtul tău, să-ți simt pulsul sub buzele mele.
Mi-e dureros de dor de tine, știi? Știu că știi, dar mai știu și că îți place să auzi asta.
E un cer noros și e ceață... e noapte de septembrie și te iubesc. 
Știu că știi și asta. Și din nou, știu că îți place să auzi și să ți se confirme.
Te iubesc, știi?
Am obosit să o țin doar pentru mine. Pentru că iubirea se trăiește. Cu plenitudine, cu bucurie, cu TOTUL. Trup și suflet.
2 devine 1. Ciudată matematică, dar pe cât de
ciudată pe atât de plină de logică.
Închid ochii.
Și-mi vii în gând, sub pleoape ți-ai făcut culcuș, în minte ești deja rezident. Îți simt brațele atât de confortabile și atât de ...acasă, îți simt sărutul pe părul meu, apoi pe frunte...cred că nici nu știi cât de tandru poți să fii, atunci când lași emoțiile să te conducă.
Cât de bărbat ești când lași garda jos.
Cât de atât de profund femeie mă faci să ma simt.
Cred .... de fapt nu....
ȘTIU...că nicicând nu ai fost mai bărbat decât atunci când ai rostit aproape inconștient acel timid "Te iubesc"!
Și mai știu că ți-e frică. Dacă îți spun că și mie, ți-ar fi mai ușor?
Have faith in me! Lasă-te în voia iubirii și plutește cu încredere și fără frică.
Îți voi fi lumină, scântei și foc, și tu-mi vei cuprinde flacăra în vatra ta de lut ars. Ca să ma lași să ard. Constant, cuminte, lin, să nu mă lași să mă sting.
Vatra protejează focul, iar focul încălzește și dă scop. Lumină, creștere, viață.
Te iubesc, printre viitorii picuri de ploaie ce va să vină, iubire de septembrie cu aromă de must dulce, și gust minunat de sărut depus pe buze arse de atâta dor... 
Dor și patimă nebună, adunate cu fiecare secundă, dor de noi și dor de mine la tine în brațe. Atât de a ta.
Din ce în ce mai mult...
Te iubesc, știi?
..................
Și nu uitați, până data viitoare iubiți-vă mult, mult!
A.R.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu