Cele trei adevăruri ale celor 3 laturi ale triunghiului - Partea a doua

- Am nevoie de muuuultă dragoste și atenție, șopti A-ul, atât de încet încât B-ul nu auzi decât un sunet vag și neinteligibil...

- Vreau să fie ca la început, vreau ce am avut atunci, vreau ca tu să fii ca la început...spuse A-ul mai tare, să se asigure că a fost auzit.

- Dar, spuse B-ul, iubirea mea, nu mai putem fi ca la început. Am crescut amândoi, ne-am transformat, ne-am slefuit unul pe celălalt, iubim altfel, suntem mai maturi, mai stăpâni pe sentimentele noastre...

- Da, dar...și A-ul plecă ochii vizibil nemulțumit

-Dar?? Întrebă B-ul

- A, nu...nimic...e ok...nu-ți face griji

și A-ul se întoarse cu spatele, lăsându-l pe B in liniștea lui confortabilă.

___________

Cum și de ce într-o situație similară, nu vedem ce e in fața ochilor noștri?

Semnale de alarmă sunt trase în mod indirect, avertizările curg, dar, in mod ironic nu le percepem ca fiind pentru noi.

Pentru că oricare dintre noi putem ajunge să fim pe rând și A, și B, și C. În diferite momente din viață, in diferite circumstanțe, în nenumărate situații.

Și nu-mi spuneți "eu niciodată n-o să..." pentru că niciodată acesta este o paradigmă, și te trezești cu susul în jos de nici nu mai știi cum te cheamă.

Într-un alt articol al meu, în care am scris despre același subiect (il găsiți aici 👉https://definitively-alinaroman.blogspot.com/2021/05/despre-triunghiuri-in-relatii-poate-fi.html) spuneam că sunt câteva situații clasice asupra cărora nu voi reveni acum.

Dar inevitabil vine momentul în care uiți că persoana de care te-ai îndrăgostit odată, are nevoie și dorință de afecțiune și dragoste constantă. 

Uităm să ne mai manifestăm dragostea prin cuvinte și prin atingeri tandre, prin gesturi mici dar care fac minuni. Considerăm că "am crescut", avem vechime, știm ce avem de făcut. 

Fiind un B la un moment dat, am considerat că făceam tot ce trebuia făcut pentru a menține calea,  dar recunosc că m-am prefăcut a nu vedea ceea ce era fix în fața mea - și anume o relație care se zbătea în agonie de câțiva ani deja. Poate dacă aș fi făcut ceva să curm acea acalmie, s-ar fi terminat totul mult mai repede și nu am mai fi pierdut niciunul din noi, ani prețioși.

Socul apariției unui C în schema mea considerată perfectă, m-a făcut să realizez că a cuceri un partener, nu se termină odată cu un act de căsătorie, sau cu mutatul împreună. 

Cucerirea și menținerea vie a iubirii în cuplu nu e deloc ușoară, poate și de aceea există atâtea despărțiri. Ne încăpățânăm să considerăm că celălalt e vinovat că nu ne mai atrage, că nu mai e ca la început. 

Nici n-are cum să fie, pentru că natura în înțelepciunea ei, în procesul îndrăgostirii se folosește de o supradoză de neurotransmițători și hormoni, care ne face să vedem totul în roz, totul e curcubeu, unicorni, și alte orătănii...

Nu credeam să ajung vreodată, din poziția lui B, să îl înțeleg pe A, dar un A și un B nesatisfăcuți unul cu altul, inevitabil lasă loc lui C.

A-ul vrea să fie iubit ca la început, vrea să simtă, să atingă. B-ul vrea să dea și să primească iubire la fel de mult, dar el consideră că trebuie să acționeze altfel, iar neconcordanța asta, necomunicată la timp din nou duce la un C. Ambii au nevoi similare, ambii vor să iubească, dar nu mai stiu cum să se pună de acord...niciunul nu greșește, dar amândoi în mod paradoxal îl manifestă pe C la nivel subconștient.

Un C care se vede în poziția ingrată de a încerca să fie un B cu upgrade-uri, nu știe până unde are acces. Un C intră în triunghi cu nevoia de a primi și el afecțiune. Veți spune că vrea doar sex. 

Dar, ia gândiți-vă...nu este oare sexul tot o nevoie tumultoasă de a primi afecțiune? 

De multe ori îi convine situația, el pare a nu avea obligații, e doar fun pentru el. Dar uneori, se poate simți folosit, jucăria unui A nedispus să îl ridice la rang de B.

Vedeți cum fiecare dintre cele 3 laturi vin fiecare cu propriile nevoi, dorințe și aspirații?

Ce facem cu eventualul sentiment de vină? 

Mi-a rămas în minte povestea unei doamne, acum trecută de 60 de ani, aflată pentru 30 (treizeci) de ani, în poziția unui A asumat și fericit. 

Ea m-a ajutat cumva să înțeleg A-ul din povestea mea, și să văd și din punctul ei de vedere.

Am fost șocată să înțeleg că în iubire, vina și frica nu-și au rostul. Stiu că am întrebat-o dacă s-a simțit vinovată vreodată, iar seninătatea cu care mi-a spus NU m-a marcat. "De ce să mă simt vinovată, că am iubit doi bărbați? Mult și bine?"

Ea a ales să fie A, dar atât de bine a reușit să păstreze echilibrul încât a rămas alături de soț până când el a murit, iar de la moartea lui a avut tot sprijinul necondiționat al lui C.

Pare a fi un scenariu de film, dar după cum știm viața bate filmul și ține de noi cum alegem să o trăim.

Mi-am pus întrebarea și eu dacă aș putea fi A sau C, și mai ales dacă aș putea să trec din nou printr-o fază de B. 

Nu am găsit încă răspunsul...

Tot ce pot să sper este că mi-am învățat lectia și că acum aș ști mai bine cum să fac lucrurile în mod optim.

Dragilor, fie că sunteți A, B, sau C, vă rog să nu uitați că iubirea nu ar trebui să doară sau să rănească alți oameni. Așa că indiferent de ce parte a triunghiului ați fost, sunteți sau veți fi, aveți grijă să nu vă lăsați răniți sau să faceți voi înșivă rău celuilalt.

__________

Și nu uitați, până data viitoare, iubiți-vă mult, mult!!

®️Aly.Alina.Roman.Nedefinit

Cele trei adevăruri ale celor 3 laturi ale triunghiului - Partea Intâi

 Încă de la început vreau să subliniez că acest articol nu va condamna, nu va judeca, nu va pune la perete, nu va căuta vinovați, nu va justifica și nu va încerca să creeze nicio prăpastie între cei ce sunt fideli și cei ce nu sunt, între cei ce au fost înșelați sau dimpotrivă au înșelat, sau între cei ce se autoproclamă "uși de biserică" (dar uită că multă lume le "deschide") și cei mai libertini.

În mod obiectiv, atât cât voi putea, am să incerc să înțeleg cum funcționează (dacă funcționează) acest gen de relație.

Cu toți putem găsi exemple în jurul nostru, în familie, între prieteni, ori poate, la un moment dat în viața noastră am fost una (oricare ar fi ea) dintre laturile triunghiului.

Nu este un secret pentru cei ce mă cunosc și mă citesc - poate de aici și interesul meu pentru psihologia și sexualitatea cuplului -  că intr-o anumită etapă din viața mea (eu îi spun viața anterioară 😄😉) am fost B. Latura B.

Și am să explic aici cum văd eu acest triunghi.

Avem A, B, C. 

Vom considera A-ul acea persoană care se află în poziția de vârf, având la bază B și C. Adica A este cel ce înșeală.

B-ul în acest caz, ca și poziție imediat următoare este partenerul oficial, adică persoana înșelată.

Iar C-ul este evident a treia persoană din triunghi, cea cu care se înșeală.

Mărturisesc că nu e ușor să fii B, și multă vreme am considerat A-ul ca unic vinovat. Pe C, în povestea mea, am cunoscut-o pe social-media, iar tentația de a o face și pe ea vinovată a fost foaaaarte mare.

Pe măsură ce au trecut anii, iar rănile s-au vindecat, pe măsură ce am învățat din nou să iubesc și am acumulat o cantitate imensă de informații despre cuplu & relații & sexualitate, am realizat, in mod surprinzător că nu există vinovați. 

In dragoste și război totul e permis, spunea romancierul Francis Edward Smedley, iar încercarea de a găsi țapul ispășitor nu-și are rostul.

Asta pentru că suntem diferiți, din punct de vedere psiho-moral, fizic, al sexualității, al libido-ului, al fanteziilor și pulsiunilor sexuale, al astrologiei, you name it.

Conform profesorului și doctorului în psihologie și medicină, Constantin Enăchescu, fie că vorbim despre tipologia sexuală de natură erotică, pasională, agresivă, romantică, analiza tuturor acestor tipuri sexuale, pune în evidență faptul că există această varietate de nuanțe, trăsături și particularități (C.Enăchescu - Tratat de Psihosexologie) pe care este de dorit să o acceptăm.

Sigur că în urma experienței mele de a fi B, mi-a fost cumva nenatural să înțeleg ce simte și ce vrea A. 

A-ul ajunge să fie A, de multe ori fără a-și propune din start acest lucru. 

Evident că  unii pur și simplu asta caută, la fel de evident este faptul că unii sunt făcuți pentru asta, iar alții refuză să "calce strâmb" doar datorită principiilor, moralei, credinței că vor fi pedepsiți de Divinitate, nu pentru că nu și-ar dori să vadă cum e și iarba din curtea vecină.

Aici poate că ar trebui să deschid o paranteză și să clarific diferența intre adulter și infidelitate. 

Nu, nu este același lucru.

Adulterul este atunci când are loc un act sexual cu alt partener decât cel oficial, in afara căsătoriei, pe când infidelitatea are mai multe fațete, nu presupune obligatoriu sex. Iar infidelitatea emoțională, cu sentimente profunde investite in altă persoană decât cea cu care formezi un cuplu, este cea mai tricky.

A-ul poate să aleagă schimbarea, A-ul poate să fie cel care pune stop jocului, sau dimpotrivă  să manevreze așa finuț jocul, încât să trăiască două povești separate, care numai împreună să il împlinească. Sau poate fi atât de lipsit de empatie, încât să elimine B-ul din ecuație și să aleagă C-ul...sau D-ul, sau E-ul etc.

A-ul nu a greșit când a ales un C, pentru că da, A-ul alege, nu este el ales. A-ul a avut nevoi și dorințe nesatisfăcute sau parțial satisfăcute de B, și de aici până la C...este doar un pas.

Dacă ești sau ai fost A, nu ai greșit cu nimic, toți suntem în câutarea fericirii. Sper că ai găsit-o.

B-ul nu a greșit cu nimic, în mod conștient, nu a făcut nimic greșit să il determine pe A să caute. B-ul poate că s-a complăcut, poate că nu a vrut să vadă realitatea, ori poate că se simtea prea confortabil.

Dacă ești sau ai fost B, nu te invinovăți, nu te condamna că nu ai făcut totul perfect. Nu ai greșit nici tu, nu trebuie să te transformi în A, sau în C, deși ai fi tentat să o faci.

C-ul pare a fi cea mai liniștită poziție, el este pionul care se poate transforma in condiții bine stabilite în regină. C-ul nu a greșit cu nimic, nu e vinovat că a închis triunghiul, de multe ori nici nu știe de existența lui B.

Dacă ești sau ai fost C, nu te învinovăți că ai intrat pe teritoriul altuia, dacă terenul ar fi fost bine împrejmuit, tu nu aveai acces...

________________

Dar...

Ce nevoi putem avea să devenim A? Ce dorințe și fantezii nu ni le putem îndeplini în relația cu B? Ce oferă C-ul?

Ce nevoi are B-ul pe care A-ul nu le-a văzut? Ce își dorește B, de nu poate să fie pe aceeași lungime de undă cu A?

Ce nevoi are C? Cât de mult îl poate satisface un A, ca să il poată determina să accepte să inchidă triunghiul?

B și C știu unul de celălalt? Ce relații pot avea?

Despre toate acestea, în următorul articol.

Și nu uitați, până data viitoare iubiți-vă mult, mult!

®️Alina Roman. Nedefinit